luni, 31 octombrie 2011

Despre lamentaţiile unui liberal

Dragoste cu Lipsă de Răspundere Nelimitată



Rămânem năuciţi văzând pe la televizuni un Crin Antonescu, dezlănţuit, care a revenit la ceea ce se pricepe mai bine : să vocifereze ca o veritabilă soacră politică, în timp ce işi ridică poalele în cap de griji obşteşti.
Nimic nou în asta.
Numai că gureşul şef liberal nu se luptă cu emanaţii fostului regim, nu combate metehnele tranziţei şi, în general, nu vine cu vreo soluţie pentru problemele omului de rând.

Toate tunurile sale sunt îndreptate împotriva celuilalt partid istoric, a P.N.Ţ.C.D.
Cu sarcasm, aluzii, ochi daţi peste cap şi mult venin, Crin Antonescu, mai nou, se dă de ceasul morţii de grija ţărăniştilor.
Atâta îngrijorare tardivă pentru procentele şi curăţenia ţărăniştilor sunt cel puţin penibile.
Crin Antonescu a fost primul lider politic la care Victor Ciorbea şi ţărăniştii au făcut apel, pentru ca prin reprezentarea lor parlamentară- unde hălăduiesc mai bine de 20 de foşti ţărănişti- să fie ajutaţi.
Cel pe care Corneliu Coposu l-a făcut parlamentar, iar Victor Ciorbea ministru în guvernul său, dacă nu a nimerit din întâmplare pe la vreo încropire de- a lui Aurelian Pavelescu, în cel mai bun caz s-a eschivat.
Se pare că, totuşi, între Corneliu Coposu şi prezidenţiabilul liberal prăpastia este ameţitoare : în timp ce artizanul CDR a salvat de la dispariţie PNL-ul extraparlamentar oferindu-i un număr însemnat de mandate distinct liberale, fostul ministru al sportului şi măruntele sale jocuri de gleznă televizate i-ar accepta pe ţărănişti ca…liberali, asociaţie civică sau orice altă formulă care ar duce la dispariţia definitivă a PNŢCD.

Totul ar putea să fie plasat într-un registru comic, de răcnet carpatin caragialesc, dacă vocea patriotului nostru liberal nu ar atinge zone tragice, unde gluma devine blasfemie.
Lacrimile de crocodil vărsate pentru sutele de mii de martiri ţărănişti, ucişi prin puşcăriile comuniste, nu au nici o valoare atunci când tu ai bătut palma ca un lotru, la ceas de seară, cu urmaşii cei mai direcţi ai KGB-ului, ai PCR-ului, cu Ion Iliescu şi cu PSD-ul .
Aşa se justică , implicit, moral şi politic, şi nebulosul care, încă, persistă asupra celor care au murit în 1989…
Cel care, şi el, îl invoca pe Ion Diaconescu , şi ne arăta dojenitor degetul în numele său, nu a găsit nici măcar un strop de timp ca să ajungă la catafalc pentru câteva minute.
Şi apoi, indignatul liberal a uitat prea repede că Traian Băsescu a ajuns la putere cu ajutorul liberalilor, deci, şi al său , ceea ce, în ordine istorică , urmând silogismul până la capăt, ar trebui să fie mai grav decât o vizită la Cotroceni.

Una peste alta, pletele fostului ministru şi o parte a politicii liberale de după Revoluţie fac casă bună cu o anumită strategie de şmecherii mărunte, ce ne aduc aminte de Guţă Tătărăscu …omul tuturor regimurilor, al tuturor alianţelor, care i-au primit pe comunişti pe uşa din dos a istoriei.
După guvernarea comună, aceiaşi liberali salvaţi de PNŢCD şi CDR, nu au ezitat să dea lovitura de graţie PNŢCD-ului, atunci când prin Mr. Stoica- acum la PDL- au părăsit CDR şi astfel au desfiinţat CDR, au încurajat atitudinea echivocă a lui Emil Constantinescu- actualul mentor al lui Crin Antonescu- şi au bătut –iarăşi !- palma cu Adrian Năstase şi Petre Roman…ultimul, şi el, în prezent, liberal tomnatic.
Cât despre infiltraţii despre care aseară se făcea referire…să nu mai vorbim de funie în casa spânzuratului.
După 1990 PNL-ul şi-a propulsat în posturi de mare vizibilitate, fără jenă, turnători sadea dovediţi.

S-ar putea ca în toate aceste atitudini să existe nu doar frustrări şi culpă istorică, dar şi personală, care se defulează într-o ură pe cât de veninoasă ,pe atât de lăcrămoasă.
Câteodată gratitudinea este cel mai greu de exersat.
În 2009 Victor Ciorbea l-a susţinut pe Crin Antonescu, permanent şi necondiţionat, în campania sa electorală.
Oamenii au văzut la Ţebea un Crin Antonescu derutat, atunci când a aflat că PNŢ-ul ar putea să iasă din coşmarul său juridic.
Tot ce a putut să facă mai bun, în faţa valului de simpatie al moţilor pentru Victor Ciorbea, a fost să ia televiziunile cu el, taman în mijlocul discursului şefului ţărănist.
Greu trebuie să fi fost de acceptat de către liderul liberal şi faptul că Victor Ciorbea este singurul om politic de anvergură decorat cu “ Nihil Sine Deo “ de către Majestatea Sa Regele MihaiI .
Deşi Crin Antonescu de declară, iarăşi- în vorbe- mare monarahist, nu este întâmplător că în mentalul colectiv ţărăniştii şi Victor Ciorbea sunt cei receptaţi ca atare.
Victor Ciorbea este cel care l-a primit cu onoruri pe Majestatea Sa la Palatul Victoria şi a făcut toate demersurile privind legalizarea situaţiei Majestăţii Sale sale şi a Familiei Regale în România.
PNŢCD-ul şi Victor Ciorbea prin Moţiunea votată la Congresul din 18 iunie 2011 sunt singurii care şi-au asumat printr-un document oficial programatic, lansat în cel mai mare for politic, revenirea la Monarhia Constituţională, iniţierea unei dezbateri naţionale pe această temă şi chiar declanşarea unui referendum la momentul potrivit.

Este posibil ca în atacurile furibunde ale lui Crin Antonescu să fie mai mult decât frustrări şi dezamăgiri.
Dacă intrăm în zona calculelor, un PNŢCD relansat de Victor Ciorbea s-ar putea să încurce matematica socialist-liberală de mărire a Preşedintelui PNL.
Un PNŢCD puternic pe dreapta eşicherului politic mai degrabă va atrage liberali dezamăgiţi către o alianţă veritabilă de dreapta, decât ţărănişti înspre această nouă şmecherie fesenistă numită USL.
Ca să nu mai vorbim de diferenţa dintre un Victor Ciorbea opus eternului flecar liberal sau colaboraorului său socialist , intr-o competitie deschisa.
PNŢCD-ul îi aşteaptă pe liberalii autentici alături de Victor Ciorbea şi de „ Calea Dreaptă „ acolo unde este locul lor de drept şi nu în unul sau altul din cele două “ FSN-uri “.

În mult controversata vizită de la Cotroceni, Crin Antonescu nu a considerat necesar să ia în discuţie pre zenţa domnilor Lupu, Pavelescu şi Milut.
O explicaţie ar putea sa o consituie “ anvergura “ lor politică şi modul în care sunt ei receptaţi ca fiind ţărănişti, în esenţă…
Dar este posibil să fie mai mult decât atât, şi anume, la îndemnul mentorilor săi, intrarea lui Crin Antonescu într-un “ club “, care invariabil a adus atingere intereselor vitale ale PNŢCD şi care, acum, asistă speriat la refacerea şi revenirea sa.

Vizita domnului Victor Ciorbea la Cotroceni este o ultimă încercare la nivelul autorităţilor statului pentru salvarea PNŢCD şi care urmează în mod necesar eforturilor din justiţie şi scrisorilor oficiale trimise în prealabil Preşedintelui, Premierului, Preşedintelui C.S.M., Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministrului Justiţiei.
A fost o consecinţă logică şi firească a acelor demersuri, la care ţărăniştii s-au raportat strict instituţional şi prin care nu s-a dorit să fie eludată nici o autoritate a staului.
Ca Preşedinte al PNŢCD , având în faţa membrilor PNŢCD sarcina relansării sale, în acest moment greu pentru ţară şi partid, s-a considerat că dl.Victor Ciorbea are obligaţia asumării şi a acestei responsabilităţi delicate.

PNŢCD-ul condus de Victor Ciorbea nu va fi în nici unul din FSN-uri şi va merge pe “ Calea Dreaptă”!

Departamentul de Comunicare al PNŢCD 31 Octombrie 2011

vineri, 14 octombrie 2011

Icoana stelei ce-a murit incet pe cer se suie, Era pe cand nu s-a zarit azi o vedem si nu e

Ion Diaconescu a plecat dintre noi. Reper de onestitate, demnitate si buna cuviinta a fost cel spre care ne intorceam privirile in multele momente in care aveam nevoie de decizii in nisipurile miscatoare ale lumii in care traim, pusi in fata unor grele alegeri. Marea lui greseala a fost ca i-a considerat pe ceilalti aidoma lui. Ziua de ieri a fost pentru el ultima pe un drum pe care l-a urmat fara sovaiala. Calea ramane deschisa. Cati dintre noi vom fi in stare sa mergem pe ea?

sâmbătă, 8 octombrie 2011

Paul Goma - cetatean roman


Sustin initiativa lui alexandru petria si va invit sa semnati aceasta petitie. Statul roman trebuie sa isi asume reapararea greselilor regimului trecut prin reacordarea automata a cetateniei tuturor acelora care au fost deposedati abuziv de ea. Lipsirea lui Paul Goma de cetatenia romana este o rusine pentru noi toti.

duminică, 2 octombrie 2011

PNTCD si Asociatia 21 Decembrie pornesc impreuna pe Calea Dreapta


Astazi s-a semnat protocolul de constituire a Aliantei politico-civice Calea Dreapta. PNTCD si Asociatia 21 Decembrie propun romanilor revenirea la morala in politica si ofera o alternativa politica reala pornind de la principiile, valorile si programul PNTCD. Obiectivele principale includ reintegrarea Basarabiei, aflarea Adevarului despre revolutia din 1989, apararea traditiei si a patrimoniului national si promovarea unui program politic anticriza adaptat realitatilor economice si sociale romanesti.
Pentru consolidarea si promovarea PNTCD Asociatia 21 Decembrie va actiona inclusiv prin implicarea in structurile de conducere nationale si locale ale partidului.
Sper ca pe calea deschisa astazi sa adunam toate fortele politice si civice reponsabile ale momentului.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

joi, 8 septembrie 2011

VICTOR CIORBEA RECUNOSCUT PREŞEDINTE AL PNŢCD


VICTOR CIORBEA RECUNOSCUT PREŞEDINTE AL PNŢCD


Prin sentinţa civilă, pronunţată azi 8 sep. 2011, Tribunalul Bucureşti – Secţia IV Civilă, a hotărât următoarele:
1. Admite cererea formulată de către PNŢCD reprezentat prin Preşedinte Victor Ciorbea.
2. Ia act de modificările Biroului Naţional de Conducere al PNŢCD, hotărâte de către Congresul PNŢCD din 18 iunie 2011, precum şi de modificările aduse Statutului PNŢCD şi dispune înregistrarea acestora în Registrul Partidelor Politice.
3. Respinge pe fond cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către Aurelian Pavelescu.

Datorită acestei decizii din justiţie, domnul Victor Ciorbea este recunoscut ca Preşedinte de drept al PNŢCD faţă de terţi, fiind singurul în măsură să reprezinte partidul în această calitate pentru opinia publică şi pentru mass media.

Prin decizia în dosarul 53966/3/2011, Instanţa a validat Congresul Extraordinar al PNŢCD din 18 iunie 2011 şi conducerea aleasă la acest Congres.

In condiţiile prezente, Conducerea Naţională a PNŢCD, legitimă şi acum şi jurdic recunoscută, având în frunte pe domnul Victor Ciorbea, Preşedinte PNŢCD, face apel la toţi membrii PNŢCD de bună credinţă, indiferent de opţiunile pe care le-au avut până acum, să vină cu sufletul deschis, fără nici un fel de reţinere sau de teamă, să-şi aducă, fiecare, contribuţia la relansarea partidului şi la revenirea lui pe scena politică a României.
Ne aşteaptă un partid unic, mare şi puternic .

Este o decizie justă, salutată atât de ţărănişti, cât şi de acel electorat, care se resimte dureros de la absenţa PNŢCD de pe scena politică din România.

Nu mai este timp de schisme, litigii şi conflicte interne distrugătoare, care aduc foloase numai adversarilor noştri politici. Nu mai este timp nici pentru alte pretinse congrese, organizate cu pretinşi noi preşedinţi şi cu 'oaste de strânsură' şi salariaţi, care nu sunt ţărănişti, nici prin trecut şi nici prin valorile la care subscriu.

PNŢCD reprezintă singura alternativă politică reală în raport cu eşecul lamentabil al tuturor forţelor politice parlamentare ale ultimilor 10 ani, perioadă în care PNŢCD nu s-a putut manifesta corespunzător tradiţiei şi capacităţii sale politice.
Este şansa noastră! Să nu o ratăm.

Revenirea PNŢCD în politica românească nu este un deziderat derivat din interese restrânse de grup, ci este de interes general pentru întreaga societate românească, având în vedere principiile politice, valorile morale şi rădăcinile eroice ale partidului nostru.

Incheiem, mulţumind tuturor celor care au fost şi perseverează să fie alături de noi. Fie ca evenimentul de azi să reprezinte un nou început pentru PNŢCD.

Este momentul renaşterii PNŢCD !
Este momentul revenirii PNŢCD în politica activă!
Este momentul revenirii la CALEA DREAPTĂ pentru toţi românii aflaţi în suferinţă !

Departamentul de comunicare PNŢCD

Bucureşti, 8 septembrie 2011

joi, 23 iunie 2011

Basescu, un personaj in afara istoriei



Fiecare are Institutia sa Monarhica!
Noi si poporul Roman il avem pe Maiestatea Sa Regele Mihai I, prin traditie, iar presedintele Traian Basescu si mostenitorii sistemului comunist il au pe Prins Pol, inventie fesenista antidinastica.
Recentele declaratii ale presedintelui, inacceptabile pentru un sef de stat, nu sunt deloc intamplatoare. Poporul roman ia din ce in ce mai serios optiunea Monarhiei constitutionale, vazand derizoriul in care este aruncata prima demnitate in stat de prestatiile presedintilor postrevolutionari. In momentul cand sentimentele promonarhice sunt afirmate din ce in ce mai clar si raspicat de reprezentanti ai societatii civile si sunt promovate initiative politice de revenire la forma de stat care a reunit si modernizat natiunea, cetateanul Romaniei Traian Basescu nu gaseste altceva mai bun de facut decat sa se rafuiasca cu istoria si traditia Romaniei.
Cat despre tradare, tradatori sunt aceia care au pus interesele personale si de grup in fata interesului national.
Astazi este un moment potrivit pentru a cere in numele PNTCD ca la apropiata modificare a Constitutiei prevestita de catre presedintele Romaniei sa se renunte si la interdictia de modificare a formei de stat a Romaniei, astfel incat poporul roman si nu vremelnicii politicieni sa hotarasca ce este mai bine pentru ei.
PNTCD isi exprima optiunea promonarhica si sustinerea pentru actiunile care vor face ca poporul roman sa poata opta liber printr-un referendum privitor la forma de stat a Romaniei, consecvent cu principiile enuntate recent la Congresul din 18 iunie.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Victor Ciorbea
Presedinte PNTCD

luni, 20 iunie 2011

REZOLUŢIA  CONGRESULUI  PNŢCD privind BASARABIA

Se împlinesc 71 de ani de la smulgerea Basarabiei din trupul Ţării. Locuitorii teritoriilor româneşti răpite au cunoscut suferinţe inimaginabile: ocupaţie străină şi ideologică brutală, încercari de deznaţionalizare, nemiloasă opresiune socială, deportări în Siberia , foamete provocată, confiscări ale proprietăţii, ingerinţe şi secesiuni imperialiste. Denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov trebuie să depăşească şi în privinţa României stadiul pur declarativ , să fie înlăturate urmările Pactului.
Congresul PNŢCD salută reluarea , la 21 Iunie 2011, dupa 5 ani de întrerupere, a negocierilor internationale privind Transnistria si cere includerea imediată a României in Formatul 5 (6) +2 de negociere (România , Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, SUA, UE). România este prima ţară îndreptaţită să participe la negocieri , fiind vorba de un teritoriu romanesc răpit in 1940 prin agresiunea comunisto-fascistă , fiind vorba de soarta cetăţenilor săi, ale căror drepturi fundamentale au fost grav încălcate . Cerem Presedintelui Traian Băsescu şi Guvernului sa actioneze cu responsabilitate si hotărâre pentru a asigura participarea României la negocieri în condiţii egale, rezolvarea problemei Transnistriei, integrarea Moldovei în Uniunea Europeana.
Congresul PNŢCD salută calduros sprijinul hotărât al Satelor Unite ale Americii in problema Transnistriei şi a retragerii trupelor de ocupaţie de pe teritoriile românesti administrate azi ca 'Republica Moldova' . Aşa cum SUA consideră, pe bună dreptate, că viitorul Transnistriei este în interiorul 'Moldovei' , tot aşa credem că şi viitorul Moldovei este în interiorul Uniunii Europene , alături de România.
Congresul PNŢCD apreciază pozitiv acţiunile altor state prietene, cum sunt ale Germaniei, în înţelegerea că acestea ţin seama de drepturile şi aspiraţiile spre reunificare ale locuitorilor din teritoriile românesti de la Est de Prut. Declaraţia din Mai 2011 a Cancelarului Angela Merkel, care, evocând experienţa de scindare a Germaniei , arată că înţelege situatia din Basarabia, ne încurajează să asteptăm înţelegerea deplină a necesităţii vindecării fără întârziere a suferinţelor cauzate poporului român de perpetuare a scindării României la atâţia ani dupa căderea comunismului .
Congresul PNŢCD reafirmă hotărârea acestui Partid Istoric de a asigura o viaţă demnă pentru toţi locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului .Vom trata minorităţile naţionale cu respectul deplin învăţat de la Iuliu Maniu , care, încă de la Marea Unire din 1918, a proclamat şi a înfăptuit libertăţi neîngrădite pentru toţi cetăţenii Statului Român.

duminică, 19 iunie 2011

Rezolutia Congresului PNTCD



DESCENTRALIZAREA PRIN REORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ CU ÎNFIINŢAREA REGIUNILOR

Procesul de descentralizare administrativă şi de înfiinţare a regiunilor este unul necesar în vederea dezvoltării viitoare a României.
PNŢCD este primul partid care a propus un proiect viabil privind autonomia locală şi descentralizarea administrativă. În lipsa unei gândiri proprii, părţi din rezumatul acestui proiect au fost confiscate de diverşi, care le-au prezentat ca fiind proiecte proprii fără ca măcar să le înţeleagă .
Având în vedere valorile fundamentale şi principiile creştin–democraţiei: principiul subsidiarităţii, principiul autonomiei locale şi al descentralizarii administrative,
PNŢCD propune societăţii româneşti, tuturor românilor care cred că deciziile trebuie să fie luate de autorităţile publice cele mai apropiate de cetăţean, Proiectul PNȚCD privind Descentralizarea prin Reorganizarea Administrativă şi Înfiinţarea Regiunilor. Acest proiect presupune:

1. Revizuirea Constituţiei României:
Descentralizarea administrativă şi regionalizarea nu trebuie făcute doar printr-o lege adoptată de un anume parlament. Ele trebuie să fie statuate de popor şi incluse în Constituţia României. Revizuirea Constituţiei, din acest punct de vedere, trebuie să cuprindă:
înfiinţarea REGIUNILOR – cu Statut de Unităţi Administrativ-Teritoriale; judeţele vor păstra în continuare calitatea de Unităţi Administrativ Teritoriale, în timp ce municipiile mari, care au pârghiile necesare pentru o funcţionare autonomă, vor primi statut de judeţ. În spiritul descentralizării, regiunile nu trebuie să preia atribuţiile judeţelor, ci atribuţii ale Guvernului .
precizarea Autorităţilor administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în REGIUNI, şi anume: CONSILIILE REGIONALE alese (ca organe deliberative, şi nu legislative) şi GUVERNATORII aleşi (ca organe executive);
păstrarea Sistemului Parlamentar Bicameral, cu un număr redus de parlamentari: Camera Deputaţilor (ai cărei membri sunt aleşi printr-un sistem de vot uninominal cu adevărat reprezentativ) + Camera Regiunilor (ai cărei membri sunt aleşi de Consiliile Regionale);
între Stat, Regiune, Judeţe, Oraşe şi Comune să nu existe raporturi de subordonare;

Congresul PNŢCD mandatează conducerea partidului pentru a iniţia o dezbatere publică cu cetăţenii României pentru cunoaşterea şi completarea Proiectului PNȚCD privind descentralizarea prin reorganizarea administrativa cu infiintarea regiunilor administrative.

sâmbătă, 18 iunie 2011

CALEA DREAPTĂ


Naţional-Tărănismul Crestin Democrat, Civic şi Monarhic, întemeiat pe Moralitate, Dreptate Socială si Justitie

MOŢIUNEA VICTOR CIORBEA

Congresul de Reunificare al PNŢCD - Bucureşti, 18 iunie 2011


REVENIREA PNŢCD

România se confruntă în ultima decadă mai mult ca oricând cu o gravă criză morală si politică ce adânceşte haosul moral, instituţional şi administrativ.
Teroarea şi poliţia politică,aplicate metodic unei populaţii traumatizate în numele unei false democraţii, nu vor salva de la disoluţie statul nostru.
Una dintre cauzele acestei stări de lucruri o constituie absenţa de 11 ani a PNŢCD din politica activă, din viata parlamentară si guvernamentală.
Aşa cum o demonstrează şi prezentul, această absentă a avut grave consecinţe pentru toată societatea românească.
PNŢCD a fost un factor de echilibru între stânga şi dreapta politică ce, în anii 90 a împiedicat alunecarea brutală a sistemului către o extremă sau alta, sfâşierea şi amalgamarea valorilor politice si morale.
Numai prezenţa PNŢCD a fost în măsură să dea un sens real celorlalte doctrine şi încropiri politice.
Fără PNŢCD viaţa publică a ajuns expresia imposturii şi a surogatelor doctrinare, în care social- democraţia, unele forme de liberalism şi curentul popular şi-au pierdut orice noimă.
Atât societatea românească, cât si aceste tendinţe au nevoie profundă de PNŢCD pentru a se defini ferm si credibil.
Simulacrul formaţiunilor care acum îşi dispută dreapta sau stânga eşicherului politic nu mai poate înşela pe nimeni. Emanaţii ale structurilor postcomuniste, ele nu reprezintă nici nevoile celor mulţi, aflaţi în suferinţă, nici interesele celor cu spirit întreprinzător autentic.

Niciodată, de la Revoluţia din 1989, românii nu s-au găsit într-o asemenea suferinţă sufletească şi materială. Disperarea a ajuns la dimensiuni care atentează la fibra naţională şi socială a ţării.
Nici un factor politic nu a fost în măsură să gestioneze o asemenea criză, căci nici unul dintre partidele parlamentare actuale nu are vocaţia socială a PNŢCD.
Prin tradiţia şi trecutul său, PNŢCD, după anii de comunism, a fost pentru români cea mai bună garanţie istorică pentru revenirea la ceea ce a fost mare şi firesc în trecutul ţării. În acest sens, dau unele exemple:

Este adevărat că guvernul nostru a salvat România de la colapsul financiar bancar si economic în general? Categoric da!

Esta adevărat că am facut pasi decisivi pentru tranzitia la economia de piată? Indiscutabil da!
Este adevărat că am adoptat sau modificat si implementat legislatia privind o adevărată privatizare a societătilor comerciale, transformarea regiilor autonome în societăti comerciale, am restructurat economia – numai din sectorul minier părăsind acest domeniu de activitate peste 100.000 de angajati, la cererea lor, în schimbul unor plăti compensatorii consistente si a faptului că negociasem cu organismele financiare internationale sume foarte mari pentru angajarea celor disponibilizati la executarea unor lucrări de închidere ecologică a minelor, de constructie de autostrăzi, am adus modificări foarte importante în diverse domenii ale legislatiei comerciale? Răspunsul este tot afirmativ.

Este adevărat că am luat măsuri privind realizarea unor reforme profunde în agricultura românească între care mentionez acordarea de cupoane pentru sprijinul direct al agricultorilor individuali, desfiintarea structurilor de stat nerentabile din agricultură si altele? Da. Si acum agricultorii regretă că au fost stopate aceste ajutoare.

Este adevarat ca noi am refăcut rezerva valutară a tării si am redeschis colaborarea României cu FMI si BM? Este adevarat ca am pornit de la numai 500 milioane USD în decembrie 1996 si am ajuns la cca. 2,4 miliarde USD în septembrie 1997, după ce am plătit peste 2 miliarde USD datorie internă si externă si am făcut o infuzie de peste 1 miliard USD în Bancorex si Banca Agricolă, salvând întregul sistem bancar? Este bine stiut răspunsul: afirmativ!

Este adevărat că si în plan politic am condus primul guvern democratic al României ce a asigurat o orientare prooccidentală si transatlantică stabilă si fără compromisuri? Indiscutabil da.

Este adevatar ca in plan administrativ am adoptat prima lege de descentralizare, care, cu foarte mici modificări, este si în prezent în vigoare, precum si actul normativ privind actualele regiuni de dezvoltare care lasă fără obiect, caducă, orice discutie actuală în acest sens? Da.

Este adevărat că în domeniul educatiei am adoptat Statutul cadrelor didactice, asigurându-le si o salarizare mai adecvată? Desigur.

Este adevărat că am reformat sistemul sanitar, precum si sistemul de protectie socială: pe lângă plătile compensatorii, am introdus măsuri proactive, de combatere a somajului, am acordat pentru prima oară concediul de doi ani pentru cresterea si îngrijirea copilului, am reformat întreaga legislatie privind adoptiile, precum si sistemul de îngrijire a copiilor aflati în dificultate.

Este adevărat că am luat măsuri pentru continuarea reformei justitiei si salarizarea corespunzătoare a magistratilor? Răspunsul este iarăsi afirmativ.

Este adevărat că, împreună cu patronatele si sindicatele, am creat un adevărat parteneriat social si am pus bazele tripartitismului în România, prin înfiintarea Consiliului Economic si Social si al tuturor celorlalte structuri tripartite? Răspunsul este iarăsi pozitiv si exemplele ar putea continua.

Este adevărat că tot partidul nostru a fost cel mai în măsură să întoarcă România înspre NATO si UE? Inca o data da! Pentru viitor si pentru deceniul 2 al secolului XXI răspunsul îl poate da tot PNTCD.


MIŞCAREA NAŢIONAL-ŢĂRĂNISTĂ

Însuşi destinul ne arată calea pe care o avem de urmat.
De mai bine de un deceniu Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat a fost marginalizat şi împins către marginea eşicherului politic.
Aflat în afara parlamentului, blocat în justiţie de mai multe facţiuni neputincioase, care se devorează între ele, subminat din afară şi din interior, boicotat de unele dintre televiziuni, discreditat de unii analişti politici, nu îi rămâne un deziderat mai demn şi mai nobil decât acela de a-şi asuma integral soarta tragică a românilor, şi ei ţinuţi în mod deliberat în afara vieţii publice.

PNŢCD trebuie să spargă graniţele înguste ale unui partid, pentru a primi în făgaşul său, cel al unei mişcări de largă reprezentare, tot ceea ce nu se regăseşte în politica actuală: formaţiuni civice, structuri monarhiste, sindicate, revoluţionari, categorii profesionale şi de vârstă aflate în suferinţă, ONG-uri, individualităţi care să readucă adevărata elită către implicarea publică.
Este o modalitate de refacere a solidarităţii sociale distrusă premeditat de cei interesaţi să guverneze după bunul plac peste o comunitate învrăjbită.


CALEA DREAPTĂ

Două mari blocuri politice, P.D.L şi U.S.L îşi dispută în acest moment miza politică.
La remorca celor de la guvernare,dar în fapt în eterna postură de a-i şantaja, se găsesc U.D.M.R. şi sateliţi, care, de la an la an, ridică tot mai multe semne de întrebare asupra integrităţii şi unităţii teritoriale a României.

Societatea românească nu se mai regăseşte de mult în aceste formaţiuni.
Doar o parte restrânsă din electorat participă la vot şi se manifestă ca opţiune în partidele parlamentare actuale.
O prăpastie s-a instituit între nevoile oamenilor şi politică.
Ea se adânceşte de la an la an, cu efecte catastrofale atât pentru populaţie cât şi pentru structurile politice blocate într-o competiţie rigidă şi egoistă.

În anul de graţie 2011, PNŢCD ia iniţiativa formării unei largi coaliţii politice „CALEA DREAPTĂ” ca posibilă alternativă de alegere pentru un electorat mereu adus în postura de a alege doar „răul mai mic”.
Naţional-Ţărănismul Crestin Democrat îşi propune ca prin „CALEA DREAPTĂ” să ofere celor nemulţumiţi de P.D.L., U.S.L. sau U.D.M.R. posibilitatea de a opta şi pentru altceva decât pentru ceea ce li s-a impus cu forţa de către oligarhii: bani, sondaje mincinoase, etc.

Pilonii fundamentali pentru „CALEA DREAPTĂ” sunt reprezentaţi de revenirea la Monarhia Constituţională şi de refacerea Societăţii Civile, avand la temelie Moralitatea, Dreptatea Socială si Justitia.


NAŢIONAL–ŢĂRĂNISMUL CRESTIN DEMOCRAT MONARHIC

Profesiunea de credinţă a lui Corneliu Coposu, către care au convers în mod esenţial eforturile sale, a vizat revenirea la Monarhia Constituţională.
A fost un fel de „Testament Politic” al său, convingerea că în România nu se va ajunge la normalitate decât atunci când vom avea Monarhie Constituţională.

Cu un instinct infailibil, ura şi eforturile postcomuniştilor au fost îndreptate împotriva Monarhiei si a PNTCD.

De Monarhie şi de PNŢCD s-au temut cel mai mult, căci amândouă aveau în comun o tradiţie mare, o Românie Întregită şi lupta anticomunistă.
Vechimea a decantat în aceste instituţii ceea ce a fost măreţ, democratic şi instituţional pentru poporul român.

În mod real şi necesar vorbim de instaurarea totală a comunismului în România numai după 6 martie 1945 dar, mai ales, dupa 15 august 1947, cand a fost interzis pentru a 11-a oara PNTCD si respectiv dupa 30 decembrie 1947.
Până atunci PNTCD si Regele Mihai au fost aceia care, într-o luptă inegală, s-au opus şi au întârziat comunizarea forţată a ţării.
PNŢCD crede că un Proces Real al Comunismului în România începe cu Procesul momentelor sus mentionate.

După 1990 la noi în ţară a avut loc o „Restauraţie Postcomunistă”, făcută prin forme subtile, în sens contrar Evenimentelor din Decembrie şi, de aceea, opusă mai ales revenirii la Monarhie.
Acum, în condiţiile haosului politic, moral şi administrativ în care se zbate România după două decenii de regim prezidenţial, tot mai mulţi români afectaţi de mizerie, suferinţă şi disperare se întorc către Monarhie, care este considerată soluţia cea mai bună pentru ţară.
O importantă parte dintre cele mai prospere naţiuni sunt cele unde există monarhii constituţionale.

PNŢCD consideră că firul istoric întrerupt în 1947 trebuie reluat prin iniţierea unui Referendum pentru modificarea Constituţiei în sensul revenirii la Monarhia Constituţională.
De aceea partidul nostru va iniţia la nivel naţional o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Constituţiei şi reinstituirii Monarhiei Constitutionale.


NAŢIONAL-ŢĂRĂNISMUL CRESTIN DEMOCRAT CIVIC

Revenirea la Monarhia Constituţională trece în mod obligatoriu prin Societatea Civilă şi implicarea sa în viaţa politică.
Un vast proces de lămurire a populaţiei nu poate face abstracţie de reprezentanţii societăţii civile.
După 1990 formaţiunile civice au jucat un rol important în orientarea valorică a României către Vest.
Cristalizarea unui spirit civic, distrus de statul totalitar, a fost văzută ca un pas necesar pentru victoria politică a Dreptei.

PNŢCD a susţinut reprezentarea civismului la nivelul luptei pentru putere.

Societatea Civilă s-a atrofiat şi a dispărut din competiţia politică, nu întâmplător, în perioada în care PNŢCD a dispărut din Parlament.
O parte dintre liderii ei de opinie, pentru avantaje de moment, au devenit propagandişti şi unelte ale guvernanţilor care au urmat după anul 2000.
Alţii, vindecaţi de iluzii, au obosit, pur şi simplu, şi s-au retras în zona neutră şi cenuşie a neimplicării în viaţa Cetăţii.
Congresul nostru se constituie într-un „Apel” pentru aducerea populaţiei exclusă din politică în zona implicării civice şi politice.
PNŢCD aşteaptă Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Asociaţiile de Revoluţionari, Răniţii Revoluţiei, Asociaţia „21 Decembrie”, formaţiuni monarhiste, reprezentanţi ai mediului studenţesc şi universitar, sindicate, ONG-uri, personalităţi valoroase ş.a. alături de noi în efortul de cristalizare a unei mari coaliţii politice.


REUNIFICAREA NATIONAL-ŢĂRĂNIŞTILOR CRESTIN DEMOCRATI

Congresul nostru este unul al reunificării tuturor ţărăniştilor.

După dispariţia lui Corneliu Coposu si pe fondul uzurii de la guvernare, la vârful partidului s-a declanşat o luptă pentru putere ce a împărţit partidul în mai multe facţiuni.

Facţiunile existente, dintre care unele au fost sustinute si de alte structuri ostile partidului, au împins conflictul până la cotele pustiitoare ale unui război total.
Aceasta a fost principala cauză a declinului în care a intrat PNŢCD şi din care nu a mai reuşit să se redreseze.
La nivelul mentalului colectiv electoratul a sancţionat- şi nu a uitat nici acum- cearta dizolvantă a acelor facţiuni.
Erodarea generată de reformele dificile înfăptuite, precum si unele neîmpliniri de la guvernare sau acţiunea dizolvantă politic a P.D. ori destramarea CDR ar fi rămas doar secundare în faţa unui partid ţărănist unit care ar fi avut un candidat propriu la alegerile prezidentiale.

Într-o formă sau alta, aceste facţiuni s-au păstrat până în prezent, la care s-au adăugat desigur, în ultimul timp, si altele noi.
Nici o facţiune nu a avut autoritatea şi forţa de a se impune în faţa celorlalte şi, în cele din urmă, după mai bine de 10 ani, sciziunile au fost preluate şi în provincie care până atunci rămăsese doar ţărănistă.

Vom dispărea dacă nu realizăm unirea national-ţărăniştilor crestini democrati!

Unitatea nu trebuie aşteptată de la factori sau cauze care se găsesc în afara noastră şi care, mai degrabă ne doresc pieirea.
Ea trebuie să pornească de la noi, de la voinţa şi înţelepciunea noastră.

Practic, am pierdut 5 luni în negocieri epuizante si sterile cu grupările Pavelescu si Moiescu. După esecul acestor negocieri la vârf, în ultimele săptămâni, ne-am deplasat în aproape toate judetele tării unde existau factiuni diverse. În urma dialogului cu liderii judeteni si teritoriali ai acestor factiuni, am reusit să determin prezenta la acest Congres a delegatilor a circa 90% din organizatiile partidului, indiferent de apartenenta lor la o factiune a partidului sau alta. În acest fel, liderii celorlalte grupări au rămas “atârnati” de propriile scame imaginare, încercând să creeze o confuzie în partid şi în opinia publică, îndeplinindu-şi astfel „misiunile”.

În realitate, Congresul nostru de astăzi reuneşte practic toţi ţărăniştii, din toate facţiunile, trecute şi prezente, având astfel şansa de a ne regăsi într-un partid mare şi puternic, de care ţara noastră are nevoie mai mult ca niciodată.




REVENIREA LA MORALITATE, DREPTATE SOCIALĂ ŞI JUSTIŢIE

Criza instituţională prelungită nu a făcut altceva decât să adâncească haosul moral din societate.
Un sentiment acut de insecuritate a pus stăpânire pe români. Ei şi-au pierdut încrederea în instituţiile statului şi chiar în stat ca atare. Solidaritatea descoperită pentru o perioadă efemeră după Revoluţie a făcut loc suspiciunii şi unui individualism exacerbat.

Confruntaţi cu o pseudoelită, care de două decenii cu excepţiile cunoscute - în loc să fie un model pentru societate a devenit -mai ales în politică- depozitara imoralităţii, indiferenţei şi a egoismului, majoritatea românilor s-au izolat în soluţii individuale de salvare.

Acest fenomen este cât se poate de periculos deoarece va duce într-o perioadă scurtă de timp la disoluţia rapidă a statului.
Toată suprastructura statală este ameninţată de un vulcan social, care ar putea mătura şi bruma de democraţie câştigată în 1989.

PNTCD face un apel dramatic pentru revenirea la moralitate, singura realitate în care se forjează statele puternice, stabile şi prospere. Partidul nostru are această autoritate întrucât a dat ţării modele de o moralitate desăvârşită între care Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, precum şi membrii noştri de onoare prezenţi azi aici.

Pentru ca un stat să fie puternic are nevoie de încrederea şi devotamentul cetăţenilor săi iar, acestea se câştigă prin exemple de moralitate, dreptate socială şi justiţie reală care să vină de sus în jos.
Numai acestea vor duce la concilierea categoriilor profesionale dezbinate, învrăjbite şi risipite.
Numai acestea vor reda încrederea în instituţiile statului, le vor face pe acestea să funcţioneze real şi, deci, le vor recâştiga pentru binele şi fericirea românilor.

O reformă a statului este un biet simulacru dacă nu atinge nucleul dur al corupţiei, exersat la nivelul cel mai de sus de decizie al statului.
Respectul şi prestigiul, atât de importante pentru continuitate şi stabilitate, se câştigă prin apariţia unei elite politice a cărei principală caracteristică este cinstea, competenţa şi valoarea reală.
Prin dreptate socială şi susţinerea unei justiţii independente şi corecte PNŢCD va urmari cu tenacitate cristalizarea şi consolidarea unei clase conducătoare veritabile, fenomen care, din păcate, până acum a fost ocultat de oligarhii postcomuniste şi securiste păguboase.


UN PNŢCD MODERN

Singularitatea PNŢCD în spectrul partidelor politice româneşti este dată de trecutul şi tradiţia sa.
Predarea ştafetei politice sau schimbul de generaţii a avut un caracter aproape sacerdotal, în care recomandarea dată de Seniori a fost la fel de importantă ca şi un proces democratic de alegeri.
Este ceea ce nu au înţeles niciodată cei care s-au cramponat de un sediu sau au confundat partidul cu o ştampilă.

PNŢCD-ul modern, cel pe care îl anunţă acest Congres, va fi unul în care tradiţia se uneşte cu o generaţie nouă, ieşită din purgatoriul luptei dintre facţiuni şi care îi reuneşte pe cei care au rămas solidari cu tradiţia.

Cu premise în trecutul care îi confirmă vocaţia europeană, partidul are nevoie de un efort sporit de ancorare în prezentul şi, mai ales, viitorul României.
Nu ne putem justifica doar printr-un trecut mare.

Alegerile de anul viitor vor zămisli o nouă pleiadă de lideri, care vor verifica şi confirma o filozofie politică în care candidatul va fi acela care va ridica organizaţia , şi nu invers.
Din 1996 până în prezent potenţialul politic şi blazonul partidului au fost folosite şi golite de substanţă politică pentru a propulsa individualităţi, care au primit notorietate, slujbe şi afaceri şi care nu au oferit, de multe ori, nimic în schimb.
Asta dacă nu cumva şi-au luat tălpăşiţa către alte formaţiuni, atunci când nu mai era nimic de câştigat.
Ne aflăm într-un moment de răscruce, în care perspectiva trebuie să fie aceea de a întări un PNŢCD modern, pornind de la individualităţi valoroase ridicate de cel mai dificil examen electoral din istoria sa.


VOCAŢIA EUROPEANĂ A PNŢCD

1. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat este întruparea politică cea mai desăvârşită a spiritului european care a fost infaptuita pe pământul românesc. De la izvoarele sale vechi, care se găsesc în gândirea viguros identitară şi în acelaşi timp europeană afirmată de Simion Bărnuţiu, şi până la cele mai noi idei promovate în U.E. după anul 2000, partidul nostru nu a abdicat de la acest spirit.
2. Adânc europeană şi în acord cu alte mişcări asemănătoare din secolul al XIX-lea european a fost şi mişcarea de emancipare naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina. Aceasta îşi păstrează toată actualitatea, legată acum de integrarea românilor din Basarabia în Uniunea Europeană.
3. La înfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc, în 1926, Iuliu Maniu a adus în viaţa politică românească, afectată de moştenirea practicilor orientale, cel mai înalt exemplu de conduită politică europeană: moralitate, constituţionalism şi respectul sfânt pentru democraţie. Aceste înalte deziderate, de la care actuala clasă politică a făcut rabat total -cu unele exceptii- rămân la fel de necesare ca şi revenirea la modelul politic lăsat de liderul ţărănist.
Pentru mai bine de două decenii, Iuliu Maniu a fost singular în România în promovarea acestor valori europene împotriva absolutismului, a extremismului de stânga şi de dreapta.
4. În perioada interbelică, venirea la guvernare a PNŢ a pus capăt naţionalismului şi izolării economice propovăduite de liberalismul lui Vintilă Brătianu. Deschiderea României către Europa şi a Europei către România, pentru circulaţia de bunuri, valori şi capital este ceea ce PNŢCD a reeditat în guvernarea din anii ‘90, când s-a stopat macabra izolare ceauşistă şi cea postdecembristă a regimului Iliescu. Dacă naţionalismul autarhic liberal a dus la crearea unei oligarhii şi a unui aparat birocratic aservit, în cel mai desăvârşit dispreţ pentru o ţărănime sărăcită, naţionalismul comunist şi postcomunist a generat o oligarhie a nomenklaturii şi a infrastructurii acesteia, pe care guvernarea ţărănistă nu a reuşit să le disloce. Ridicarea unei clase mijlocii la orase si sate şi crearea unui aparat al funcţionarilor de tip occidental rămân pentru PNŢCD provocări viitoare ale destinului său european.
5. În condiţiile instaurării comunismului, Partidul Naţional Ţărănesc a rămas printre ultimele redute de rezistenţă şi de apărare ale civilizaţiei occidentale în Europa de Răsărit. Pilda sa, ajunsă şi mai tragică prin abandonarea Estului European de către acelaşi Occident, poate fi asemuită doar cu şarja executată de cavaleria poloneză împotriva blindatelor naziste.
6. Asumarea de către PNŢ a Creştin- Democraţiei a demonstrat identitatea sa europeană, înaintea altor partide din România, prin recunoaşterea acelei ideologii care defineşte Continentul European şi care a pus bazele de reclădire şi regândire a Europei după al doilea război mondial.
7. Prin aderarea la N.A.T.O. şi Uniunea Europeană, România a intrat în cea mai fastă şi mai generoasă constelaţie a existenţei sale ca stat din întreaga sa istorie.Punctul de cotitură pentru acest proces l-a constituit guvernarea ţăranistă din anii 1996- 2000.Preţul plătit de PNŢCD pentru reformele sale din acea perioadă se resimte până în prezent. Dar a fost un sacrificiu făcut de PNŢCD, în numele unui ideal, înalt european, care în ultimă instanţă îi defineşte menirea şi chemarea.

ZECE DOLEANŢE NAŢIONAL ŢÂRÂNISTE CREŞTIN DEMOCRATE

1. Demnitate pentru romani
Mai mult decat de saracie si coruptie endemica institutionalizata, romanii sufera de stirbirea, degradarea si abdicarea de la ultima farama de demnitate, pe care o mai pastrau in asemenea vremuri grele. Ei stiu ca cel care isi pierde demnitatea, pierde in cele din urma totul.

2. Politica de sustinere onesta si reala a intreprinzatorilor si salariatilor de la orase si politica rurală: unii dintre pilonii centrali ai politicii social economice a PNŢCD
Nu numai trecutul, dar si un viitor mai bun isi gasesc dezlegarea in lumea intreprinzatorilor, functionarilor si salariatilor din orase.
De asemenea prosperitatea romanilor depinde de investitii curajoase si masive in agricultura, uitata in mod criminal pana acum, exceptând ajutoarele (mai ales sub forma “cupoanelor”) acordate de către PNŢCD.
National-Taranismul este mai actual ca niciodata: Romania, cu un destin istoric european, este de neconceput fara ridicarea intreprinzatorilor, functionarilor si salaratilor de la oras.
Viitoarea clasa de mijloc se va zamisli în mare parte şi la sate.

Dezvoltarea rurală, ca şi modernizarea vieţii săteşti după standardele europene vor atrage forţa de muncă disponibilizată spre exploataţia pământului într-o lume confundată astăzi cu o criză alimentară şi într-o lume care reclamă tot mai insistent agricultura şi alimentaţia ecologică.

3 “Porti Deschise“ pentru elitele si tinerii romani de valoare
Aducerea in tara, pentru salarii mari si pozitii importante , a elitelor si a tinerilor valorosi.Ei si-au luat lumea in cap , au fost risipiti si vanturati in lume, manati de o tranzitie nesfarsita, paguboasa, ca si de indolenta guvernantiilor de pana acum.
Aceasta pierdere, cea mai mare suferita de tara, se cere indreptata cat mai grabnic.
Popoarele sunt ridicate de elite.
De asemenea, trebuie consolidate continuu relatiile cu romanii si elitele romanesti din strainatate.

4 “Ferestre Deschise“ pentru reforma politicii romanesti
“Aer proaspat“ in politica “inchisa“ a Romaniei!
Intre institutiile politice de la noi si oameni s-a creat o prapastie.
Politica in Romania nu mai reflecta si nu mai reprezinta cerintele reale ale societatii noastre.
Aceasta situatie poate fi depasita doar prin deschiderea accesului la viata politica pentru toata societatea.
Este nevoie de reducerea pragului electoral pentru accederea in Parlament a partidelor politice, de reducerea conditiilor restrictive necesare pentru intemeierea partidelor politice, si de permiterea accesului real la televiziunile nationale si pentru partide neparlamentare sau alte institutii, care doresc sa se exprime politic.
“Piata politica“ nu trebuie restrictionata prin corective, care alterează sau impiedica existenta unui peisaj politic divers.
Ultimul si supremul judecator este doar electoratul corect informat.

5. Legea Lustratiei pentru indreptarea vietii publice romanesti
De douzeci de ani, pe pamant romanesc, inca se confrunta doar doua” partide“: urmasii fostului aparat de comanda si represiune comunista si, respectiv, poporul roman.
Ultimul a fost mereu infrant, redus din aceasta cauza la o viata politica masluita, la saracie si neputinta.
Procesul Comunismului si alungarea spectrului comunismului, vor avea loc in Romania doar prin aplicarea acestei legi, care este de mult ceruta de PNTCD.

6. Nimic fara Dumnezeu
Esenta si destinul european al romanilor isi au izvorul in crestinismul lor.
Recunoscand aceasta, prin pilonul „moralei crestine”, PNTCD face apel la toate religiile, confesiunile religioase si la institutiile lor, sa se implice activ in acte de caritate si misionarism, pentru ajutorarea celor- tot mai multi- afectati de criza si de un capitalism salbatic.
Acelasi apel il facem catre romani ca, de pe o baza crestina, sa il respecte si sa il ajute pe romanul de langa el, aflat in suferinta.
Marile reforme sociale incep cu gestul marunt, indreptat catre cel din apropierea noastra.
Este singura atitudine ce se opune relativismului si individualismului, care ne-a afectat viata sociala, politica si, chiar, fibra noastra nationala.
Crestin-democratia national taranista este nascatoare de dreptate sociala, civism si Societate Civila.

7. Salvarea Sanatatii si a Educatiei romanilor
Ne putem pastra individualitatea si creativitatea in Europa si in lume, doar prin salvarea fiintei noastre biologice si intelectuale, grav amenintate.
Acum si in viitor se impun, cu necesitate, alocarea de bugete mai mari pentru educatie si sanatate, chiar in detrimentul altor sectoare. Este o problema de prioritati, de o optiune pentru viata si spirit, care sunt sacre.
Tarati biologic si fara spirit vom ajunge o natiune de mana a treia.
Cele mai prospere popoare ale momentului sunt cele care au investit, in primul rand, in educatie.

8. Monarhie Constitutionala
Este in traditia PNTCD si in traditia poporului roman sa se regaseasca si sa se recunoasca cel mai firesc in monarhie.
Este forma istorica cea mai “naturala“ care i se potriveste tarii cel mai bine.
Cele mai mari momente ale istoriei noastre nationale au fost cele infaptuite sub monarhie.
Doua decenii de regim prezidential, cu alunecari inspre dictatura si politie politica, au demonstrat indeajuns superioritatea monarhiei, mai ales dupa o perioada de postcomunism.

9. Unirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord cu Romania în/prin si pentru Europa Unita.

10. Punerea salariilor, pensiilor, dimensiunii sociale a economiei de piaţă, dialogului şi parteneriatului social la adapost de hazardul si comanda politica.


Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Bucuresti, 18.06.2011

sâmbătă, 11 iunie 2011

Liderii PNTCD lanseaza mesaje in sustinerea Congresului Extraordinar din 18 iunie

Va invit sa vizionati si sa difuzati mesajele domnilor Ion Diaconescu si Gheorghe Ciuhandu postate pe canalul You Tube PNTCD TV




miercuri, 8 iunie 2011

Vesti bune de la tribunal

La termenul de astazi in procesul in care A Pavelescu solicita inscrierea in registrul partidelor ca presedinte al PNTCD rezultatul nu a fost cel asteptat de acesta si comunicat ca sigur catre cei dispusi sa il asculte. Din acest motiv, instanta a fost recuzata urmand ca procesul sa se reia in toamna, desigur daca pana atunci petentul nu isi va gasi locul pe care il merita ca politician : cosul de gunoi.

miercuri, 25 mai 2011

Reunificarea taranistilor prinde contur in Ardeal

Saptamana trecuta dl Victor Ciorbea s-a intalnit cu reprezentanti ai organizatiilor PNTCD din Transilvania si Banat in vederea pregatirii Congresului extraordinar din 18 iunie. Primul judet vizitat a fost Timisul unde organizatia condusa de dl Ciuhandu si-a reafirmat decizia de a participa la congres primarul nostru declarand ca isi va asuma o functie in viitoarea echipa de conducere. In dupa amiaza aceleiasi zile a avut loc o intalnire cu membrii conducerii organizatiei judetene Arad, convocati de presedintele Virgil Florea ocazie cu care au avut discutii referitoare la desfasurarea congresului si actiunea politica viitoare.
A doua zi s-a reusit, la Baia Mare, ca reprezentantii gruparilor conduse de domnii Siman si Morar sa cada de acord asupra participarii la congres si la reunificarea din Maramures. Au fost prezenti si lideri ai organizatiilor din Satu Mare si Salaj care s-au exprimat in acelasi sens.

Un rezultat bun l-a constituit si intalnirea cu conducerea organizatiei Bistrita Nasaud, convocati de dl Chira, care au votat in cadrul intalnirii decizia de a participa la congres, urmand ca in zilele urmatoare sa treaca la desemnarea delegatilor.
In Cluj domnul Ciorbea s-a intalnit cu reprezentanti ai Universitatii Babes Bolyai care au decis sa isi reia activitatea politica in cadrul PNTCD, domnii profesori Ioan Vida Simiti si Doru Radoslav insotindu-l pe dl Ciorbea la intalnirea cu taranistii clujeni.

Cele trei grupari conduse de domnii Feraru, Horea Dan si Romulus Luca au hotarat, in cadrul acestei intalniri, participarea comuna la lucrarile congresului.
Vizita transilvana a prim-ministrului taranist s-a incheiat in judetul Alba unde s-au organizat intalniri la Alba Iulia si Ocna Mures.
La sfasitul acestei saptamani dl Victor Ciorbea a programat intalniri cu organizatiile PNTCD din judetele Moldovei, urmand ca saptamana viitoare sa fie dedicata intalnirilor cu taranistii din Dobrogea, Muntenia si Oltenia.

sâmbătă, 14 mai 2011

Case memoriale

Dupa 21 de ani inca mai exista o casa memoriala a lui Petru Groza. N-am avut timp insa sa o amenajam pe cea a lui Iuliu Maniu.

sâmbătă, 7 mai 2011

Reunificarea PNTCD atrage si Asociatia 21 Decembrie



Astazi a avut loc la sediul Asociatiei 21 Decembrie sedinta Comitetului National de Conducere al PNTCD. Intrunirea a fost prezidata de domnii Gheorghe Ciuhandu, Victor Ciorbea, Radu Sarbu, Doru Nasui si Vasile Andries. Cu aceasta ocazie s-a luat, cu o larga majoritate, hotararea de convocare a Congresului de reunificare pe 18 iunie.
S-au constituit un grup de lucru pentru organizarea congresului si s-a mandatat o comisie de negociere cu celelalte grupari din partid pentru a asigura o participare cat mai consistenta a tuturor taranistilor la acest eveniment.

Cu aceasta ocazie presedintele Asociatiei, domnul Doru Maries, si-a anuntat decizia de a se inscrie in partid cu ocazia reunificarii partidului, regretand ca nu a facut acest pas acum 21 de ani. Acest moment poate marca inceputul coagularii fortelor civice autentice ale societatii romanesti alaturi de PNTCD in scopul constituirii unui pol neafiliat la nici unul dintre cele doua blocuri politice ale momentului. A sosit timpul sa oferim varianta unui vot pozitiv celor dezamagiti de cele doua fete propuse de aceeasi structura care s-a preocupat de asigurarea continuitatii controlului asupra mecanismelor statului si a resurselor tarii dupa 1989.

marți, 3 mai 2011

Mesajul lui Victor Ciorbea referitor la CNC din 7 mai


Stimati colegi,

In conformitate cu hotararea CNC din 16 aprilie 2011 va avea loc pe data de 7 mai sedinta Comitetului National de Conducere al PNTCD la Bucuresti, incepand cu ora 11. Ordinea de zi a intalnirii a fost stabilita la sedinta recentului CNC si cuprinde ca punct principal convocarea Congresului Extraordinar pentru luna iunie a acestui an. Sunt invitati cu buna credinta toti liderii nationali si judeteni ai celorlalte grupari care au dorinta de a realiza reunificarea si reluarea activitatii normale a partidului.

Cu aleasa consideratie,

Victor Ciorbea
Bucuresti, 3 mai 2011

joi, 14 aprilie 2011

Takeda Shingen



Iute ca Vantul
Tacut ca Padurea
Indraznet ca Focul
Neclintit ca Muntele

marți, 12 aprilie 2011

Comunicat Victor Ciorbea catre membrii CNC


Stimaţi colegi membri ai CNC,


Vă aduc la cunoştinţă faptul că grupările Pavelescu şi Moiescu nu au convocat pentru sâmbătă 16.04.2011 o reuniune a Comitetelor de Conducere care le reprezintă şi din acest motiv vom avea reuniunea CNC de la această dată, la sediul PNŢCD sector 3, Bucureşti din str Romulus nr.36 la orele 11, la care vor participa in mod organizat numai membrii noştri. Liderii judeţeni şi naţionali ai celorlalte grupări care vor să fie prezenţi la şedinţa noastră sunt invitaţi cu dragoste, bună credinţă şi dorinţa sinceră de refacere a unităţii partidului.

Vă rog în modul cel mai colegial şi serios să fiţi prezenţi la această reuniune a CNC deoarece, cu această ocazie, vă propun sa dezbatem subiecte deosebit de importante pentru viitorul partidului, dupa cum urmează:

1.Rezultatul discuţiilor cu celelalte grupări din cadrul partidului.
2.Negocierile purtate cu alte formaţiuni politice, precum şi cu organizaţii ale societăţii civile.
3.Vot de încredere cu privire la activitatea desfăşurată urmand ca în cazul unui rezultat negativ sa depun mandatul încredinţat de CNC şi de dl. Radu Sârbu subsemnatului, Victor Ciorbea.
Daca ma voi bucura în continuare de încrederea dumneavoastră voi solicita validarea mandatului primit din partea preşedintelui Radu Sârbu şi definirea şi votarea unui mandat politic din partea CNC pentru conducerea naţională a PNŢCD.
4.Convocarea primei reuniuni comune ale CNC-ului nostru cu cel al CNC-ului grupului Moiescu şi, eventual, al grupului Pavelescu, la data de 7 mai 2011 la Bucureşti, în vederea convocării Congresului de unificare al PNŢCD, care ar urma să aibă loc în luna iunie 2011.
5.Probleme organizatorice

Cu aleasă consideraţie,
Victor Ciorbea
Bucureşti, 12.04.2011

vineri, 8 aprilie 2011

Actualitatea PNTCD - discutii si decizii

Joi, in jurul orelor 14 l-am insotit pe dl Victor Ciorbea impreuna cu colegii mei din Bucuresti la o intalnire cu dl Pavelescu si sustinatorii dansului desfasurata la sediul central. Ne-am prezentat cu dorinta de a stabili impreuna o data de desfasurare a forurilor conducatoare(BNC, CNC) care sa pregateasca congresul reunificator si care sa puna in practica acordul validat la Sighet semnat de cei doi lideri si aprobat de dl Diaconescu. Din pacate, orice discutie referitoare la stabilirea unei proceduri de convocare a congresului au fost evitate, transmitandu-ni-se o decizie unilaterala de convocare a unor conferinte judetene fara a asigura in vreun fel participarea echitabila a tuturor partilor. Eu nu am detectat nici o dorinta reala de reunificare in desfasurarea acestor evenimente ci doar nevoia de refacere sau de constituire a unor structuri judetene in numele carora Aurelian Pavelescu sa se poata exprima. Despre stabilirea unei date de convocare a unui congres reunificator nici nu a mai fost vorba, preocuparea pentru aceste reorganizari judetene avand probabil si rolul de a ocupa intreg anul curent.
In cursul dupa amiezii a avut loc insa o intalnire intre dl Victor Ciorbea si dl Gh Ciuhandu in timpul careia au avut loc mai multe consultari cu colegii nostri, lideri ai gruparii Moiescu.
Acestia au manifestat dorinta de reunificare si au acceptat participarea la un CNC comun care sa hotarasca congresul de reunificare. Pentru a asigura o prezenta cat mai consistenta s-a agreat data de 7 mai pentru convocarea acestui for.
Pentru pregatirea lucrarilor Comitetului National va avea loc la inceputul saptamanii viitoare o sedinta comuna a Birourilor Nationale de Conducere.
Participarea la aceste intruniri ramane deschisa pentru Aurelian Pavelescu si cei care fac parte din gruparea respectiva: speram ca vom avea cu totii intelepciunea de a pune interesul major al partidului in fata intereselor de grup , a agendelor ascunse sau a maruntelor orgolii individuale.

Imi permit sa inchei cu rugaciunea lui Isac Sirul, mai actuala pentru taranisti ca oricand

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale. Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin!

miercuri, 30 martie 2011

Intalnire cu Aurelian Pavelescu

Ieri am avut o intalnire cu Aurelian Pavelescu, la sediul central al partidului, la solicitarea acestuia. Intalnirea a inceput in jurul orei 14 si a durat aproximativ 2 ore. Pavelescu m-a informat despre popularitatea pe care o are, dupa parerea sa, proiectul propus de Milut de asociere cu UNPR in teritoriu, el fiind agreat, dupa parerea sa de cel putin 15 organizatii. Mi s-a cerut parerea in legatura cu acest subiect.
Am afirmat ca vad imposibila aceasta asociere si ca eu nu cred in afirmarea PNT ului printr-o politica de vasalitate fata de oricare dintre cele doua blocuri politice conturate in prezent, ci doar prin asumarea unei identitati proprii a discursului nostru politic. Mi s-a reprosat lipsa de pragmatism politic, in conditiile in care am afirmat ca nu vad accesul in administratia locala si in parlament(pe care aceasta asociere ni le-ar aduce) ca un scop al PNT ci doar ca pe un mijloc de a ne pune in aplicare proiectele. Am precizat ca acesta este punctul meu de vedere personal si l-am invitat pe Aurelian sa vina sa isi prezinte propunerea in fata CNC urilor reunite pentru a ii convinge pe colegii nostri de avantajele pe care eu nu le vad.
Am incercat sa conduc discutia spre gasirea unor puncte comune intre noi, dar a fost destul de greu. Singurele punct comun pe care le avem sunt, in viziunea lui Pavelescu, procesele din justitie. De asemenea, a afirmat ca nu il cunostea pe Victor Ciorbea inainte de Sighet si de aceea a fost de acord cu o conducere in care acesta sa fie presedinte, dar ca in acest moment si-a dat seama ca Ciorbea nu este agreat decat de foarte putini si nu ar fi ales la un vot uninominal la congres. A mai precizat ca nu il va lasa pe Ciorbea sa candideze singur la un congres, ci va crea o motiune concurenta. In acest moment i-am spus ca nu l-ar opri nimeni, dar ar trebui sa fi invatat ceva din experienta ultimelor luni si sa fie de acord ca nu poate emite pretentii de a fi presedintele partidului reunificat, afirmatie care nu a fost contrazisa. La intrebarea daca ar avea o alta propunere pentru un presedinte reunificator, mi-a raspuns ca ar vedea doua nume: Milut sau Marga. Am propus sa nu blocam discutiile pe numele viitorului lider ci sa cream principiile unei reunificari reale care sa ne permita reluarea unei activitati normale.
In cursul intalnirii mi s-a evocat si o posibila impartire a partidului intre gruparile Sarbu, Moiescu si Pavelescu, care sa activeze independent una de alta cel putin pana la locale. In cursul discutiei, Pavelescu s-a aratat nemultumit de mai multi lideri din tara. Am fost surprins de afirmatiile sale referitoare la dl Lucian Filip pe care il considera un profesor de provincie, incapabil sa inteleaga politica adevarata. La reprosul meu ca dl Filip, alaturi de Victor Ciorbea au fost cei care l-au sustinut cel mai mult in acceptarea acordului de catre partid si nu merita lipsa sa de respect a replicat ca sustinerea nu a fost deloc sincera ci doar de circumstanta.
In final, Pavelescu a precizat ca este dispus sa vina la CNC pe 16, dar ca invitat si fara a recunoaste forul respectiv mentionand si ca este dispus sa poarte in continuare discutii cu noi.
Parerea mea este ca avand o oarecare sustinere financiara de la Milut si folosindu-se de perspectiva unor ciolane aratate catre unii lideri 'pragmatici' din organizatii, omul nostru are sperante de a obtine o pozitie cat mai importanta in viitor.

duminică, 27 martie 2011

27 Martie La multi ani Basarabia!

Azi se implinesc 93 de ani de cand Sfatul Tarii de la Chisinau hotara ca Basarabia
'de acum inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania'. Din nefericire, unirea pentru totdeauna nu a tinut prea mult, fratii nostri fiind greu incercati de ocupatia bolsevicilor rusi vreme de inca multe zeci de ani. In 1918 Romania ocupata si supusa unei paci grele a gasit resurse de a veni in ajutorul provinciei amenintate de bolsevici. Denuntarea pactului Ribbentrop- Molotov s-a facut in 1990 cu masuri diferite pentru statele baltice si pentru Basarabia si datorita ignorarii interesului national de catre cei ne conduceau in acel moment. In ciuda declaratiilor festiviste, romanii basarabeni intampina multe umilinte din partea fratilor mai mari, incepand cu redobandirea cetateniei si dreptul de a calatori acasa.

Cate aniversari vom mai petrece separati?

duminică, 20 martie 2011

Intalnire la sediul central PNTCD

In aceasta sambata era pregatita o intalnire intre dl Victor Ciorbea si reprezentantii organizatiilor din sudul tarii. Deoarece am aflat ca in aceeasi zi Aurelian Pavelescu convocase o sedinta a conducerii grupului sau la care au fost invitati si reprezentanti din teritoriu m-am consultat cu colegii mei din Bucuresti si am hotarat sa incercam o intalnire comuna a celor doua grupari cu aceasta ocazie.
Ideal ar fi sa ne fi putut intalni si cu grupul domnului Moiescu, dar din pacate acestia nu au fost in capitala cu aceasta ocazie. Dimineata, in jurul orei 11, am fost la sediul central si l-am informat pe Pavelescu despre intentia noastra la care acesta nu a avut de obiectat. Dupa ce am avut o scurta discutie cu colegii nostri in sediul din Romulus , ne-am deplasat cu totii in bd Carol. Aici l-am gasit si pe dl Marian Milut care venise sa propuna un 'proiect politic' cu UNPR asigurandu-i pe cei prezenti de implicarea sa financiara in acest proiect.
Prezenta la aceasta intalnire a fost destul de consistenta. Astfel, din partea noastra au fost prezenti presedinti si reprezentanti ai organizatiilor din Giurgiu, Dambovita, Arges, Prahova, Tulcea, Constanta, Vrancea, Galati, Ilfov, Cluj, Caras, Alba, Brasov alaturi de cei din Bucuresti.
Atmosfera a fost una destul de civilizata, cei care au vorbit din partea noastra pledand pentru punerea in practica a protocolului semnat si pentru organizarea congresului de reunificare, Pavelescu fiind extrem de rezervat referitor la stabilirea unei date si a unor proceduri de convocare a congresului si incercand sa conduca discutia spre sustinerea proiectului lui Milut. Au existat si vorbitori care au sustinut obligatia PNTCD de a se afirma in nume propriu si in concordanta cu traditia si valorile noastre.
Cel mai important castig, dupa parerea mea, a fost ca am reusit sa cream o punte de comunicare cu oamenii aflati sub liderii nationali la care am observat o reala dorinta de depasire a blocajului actual. Personal am remarcat pozitia domnului Horea Dan din Cluj si a salajenilor si m-am intretinut extrem de cordial cu domnii Mandache din Calarasi si Iordachescu din Valcea.
Sunt sigur ca daca vom reusi sa determinam convocarea unor intalniri comune cu o participare numeroasa ale tuturor gruparilor din partid vom putea ajunge la o reunificare rapida.
Dupa parerea mea reconcilierea poate avea loc doar in conditiile in care convenim calea grea, dar cinstita si frumoasa de a ne afirma pe cont propriu si sub comanda unor lideri care sa inteleaga sa slujeasca partidul si nu sa se foloseasca de el.

marți, 4 ianuarie 2011

Sustinere pentru Maniu la New York



La 25 martie 1949, in fata hotelului Waldorf Astoria din New York, un grup de americani de origine romana protesteaza impotriva intemnitarii lui Iuliu Maniu. Tanara de 6 ani Doina Cuculescu participa la pichetarea prilejuita de organizarea unei conferinte culturale si stiintifice pentru pace mondiala. Ar fi interesant daca prietenii nostri de peste ocean ar putea lua legatura cu doamna in discutie.

Multumesc lui Radu Ardelean pentru semnalarea imaginii

luni, 3 ianuarie 2011

New York 1947 Demonstratie a comunitatii romanesti




Multumesc domnului Andrei Doicescu pentru posibilitatea de a prelua aceasta fotografie din anul 1947, in care comunitatea romaneasca din New York demonstreaza impotriva regimului comunist si cere libertate pentru Iuliu Maniu.